Menu
Rubrica de lectura - The subtle art of not giving a fuck

Rubrica de lectura - The subtle art of not giving a fuck

În 2020 ne-am propus să împărtășim cu voi o parte din lecturile noastre. Pentru ca această iniţiativă să prindă viaţă am înființat „Rubrica de lectură” unde vă prezentăm, vă recomandăm sau pur și simplu

 

rezumăm, notăm câte o carte/ articol în fiecare lună a lui 2020. Cartea lunii ianuarie a fost aleasă sub presiunea etichetei de „bestseller”, iar frecvenţa cu care am văzut-o prin diverse vitrine, rafturi, site-uri sau blog-uri ne-a făcut să ne întrebăm dacă nu cumva am ratat vreo comoară. Pentru a evita încă un paragraf de suspans, vă aducem la cunoștinţă că am citit „Arta subtilă a nepăsării” sau, dacă engleza vă sună mai „appealing” „The subtle art of not giving a fuck”. Autorul – Mark Manson o descrie ca fiind „o foarte necesară palmă peste faţă dată de cel mai bun prieten”. Astfel, am întors și celălalt obraz și ne-am pus pe citit.


Lăsăm concluzia pe final, unde îi șade bine concluziei să fie și cităm câteva paragrafe care ne-au atras atenţia și cu care noi rezonăm:
•    „Cultura noastră contemporană se concentrează obsesiv pe așteptări nerealiste de natură pozitivă: Fii mai fericit. Mai sănătos. Fii cel mai bun, mai bun decât toţi ceilalţi. Fii mai isteţ, mai rapid, mai sexy, mai popular, mai productiv, mai invidiat și mai admirat. Ironia este că această fixaţie pe aspectele pozitive – ce e mai bine, ce e superior nu face decât să ne reamintească la nesfârșit ce nu suntem, ce ne lipsește ce nu am reușit să devenim.
•    „Emoţiile negative sunt un imbold la acţiune. Când le simţim, asta înseamnă că se întâmplă pentru că trebuie să facem ceva.”
•    „Viaţa noastră este plină de informaţii din extremele graficului experienţei umane, deoarece în industria media asta atrage atenţia, iar atenţia înseamnă bani. Totuși, cele mai multe dintre experienţele noastre sunt banale și se află în partea de mijloc a graficului. Astfel, avalanșa de informaţii excepţionale ne face să ne simţim al naibii de nesiguri și disperaţi.”
•    „Conștiinţa de sine este ca o ceapă. Are multe straturi; cu cât o decojești mai adânc, cu atât te va face să plângi în momente mai nepotrivite.”
•     „Mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine. De fapt, e chiar invers. Adesea suntem mai fericiţi cu mai puţin. Când suntem asaltaţi de posibilităţi și opțiuni, suferim de ceea ce psihologii numesc paradoxul alegerii. Pe scurt, cu cât avem mai multe opţiuni, cu atât suntem mai puţin satisfăcuţi cu ce alegem, fiindcă suntem conștienţi de opţiunile pe care s-ar putea să le pierdem.”


În concluzie suntem de acord cu autorul că scriitura este una provocatoare, însă suntem „în continuare”, în căutarea unei cărţi cu mai multă substanţă sau poate un pic și mai multă știinţă. Desigur, aceasta este viziunea noastră și suntem siguri că pentru unele persoane a reprezentat o adevărată revelaţie.
Ne „vedem” luna viitoare, dar până atunci suntem curioși care este părerea voastră despre această carte în măsura în care a trecut deja prin mâinile și neuronii dumneavoastră.

Rate this item
(1 Vote)

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.

back to top